Translationes

 

Invitație  la contribuții

 

Translationes

 

7(2015)

 

Vârstele istoriei traducerii

 

 

Încă din 1958, Andrej V. Fedorov sublinia relevanța istoriei traducerii în vederea constituirii unei teorii a traducerii (apud Mounin, Teoria e storia della traduzione, 1965, 29). Șapte ani mai târziu, Georges Mounin deplângea lipsa acesteia, plasând-o în vecinătatea istoriei muzicii, a picturii sau a literaturii și remarcând totodată caracterului monumental pe care l-ar avea realizarea unei lucrări de istoria traducerii, dată fiind cantitatea enormă de informație rezultată în urma unei practici milenare (29). Au trecut de atunci cinzeci de ani, în care s-au înregistrat progrese remarcabile prin operele lui G. Steiner [1] , F. Rener [2] , H. van Hoof [3] , M. Ballard [4] , J. Delisle [5] , L. Venuti [6] , pentru a cita doar câteva nume de istorici ai traducerii din spațiul occidental. Istoria traducerii a ajuns disciplină de studiu academic și subiect al unor conferințe internaționale, stârnind un interes tot mai mare din partea cercetătorilor din domeniul științelor umaniste, dat fiind poate şi trendul ascendent al studiilor cu caracter interdisciplinar. Ar fi așadar oportun a se face un bilanț referitor la trecutul și prezentul acestei discipline, în vederea identificării unor posibile direcții de dezvoltare ulterioară. În acest sens, vom dedica cel de-al șaptelea număr al revistei de studii de traducere şi traductologie Translationes istoriei traducerii, dezideratul nostru fiind și acela de a identifica etapele constituirii acesteia ca știință, de la interesul sporadic manifestat în anii 60-70, la apariția unor lucrări de referință în anii 90 și consacrarea acesteia ca ramură esențială a traductologiei în ultimii zece ani, în corelație cu profesionalizarea figurii istoricului traducerii în cadrul anumitor programe de studii din instituțiile de învățământ superior.

Acest număr tematic se concentrează în jurul unor chestiuni de natură metodologică, culturală și ideologică:

·   Istoriografia traducerii

Aspectele conturate de Jean Delisle, în „Réflexions sur l’historiographie de la traduction et ses exigences scientifiques” [7] , cu privire la unele problematici de natură științifică și deontologică, analizabile dintr-o dublă perspectivă, atât descriptivă, cât și prescriptivă (1997, 1998, 21-43), sunt încă de actualitate, iar reexaminarea lor ar putea contribui la a stabili gradul de necesitate a problematizării în cazul implementării anumitor metode de cercetare, precum și la a determina consecințele, faste sau nefaste, provocate de aplicarea anumitor principii normative în studiul istoriei traducerii.

·   Interdisciplinaritatea istoriei traducerii

O direcție de cercetare ar putea fi reprezentată atât de modul în care s-au configurat relațiile istoriei traducerii cu disciplinele lingvistice și literare, dar și cu cele încadrabile în domeniul traductologic, cât și de natura acesteia și de formația culturală și științifică a istoricului traducerii. Se urmărește, prin această pistă de analiză, a se identifica motivațiile, iar mai apoi consecințele introducerii istoriei traducerii în cadrul programelor de studii univeristare?

·   Deontologia istoricului traducerii

Pistele de investigare de dorit a fi tratate în articolele supuse redacției vor avea în vedere: 1) rolul istoricului traducerii în cadrul procesului de cercetare – acela de a reprezenta/de a interpreta datele; sau ambele; 2) in- vizibilitatea istoricul traducerii (eventuală cercetare în oglindă cu figura „invizibil㔠a traducătorul lui Venuti, The Translator's Invisibility: A History of Translation, 1995); 3) modul în care istoricul traducerii dă (sau nu) un sens și o direcție timpului, în care marchează un parcurs și un discurs aparent de natură obiectivă; 4) impactul acestor atitudini și decizii – 1), 2), 3) – la nivel deontologic; 5) termeni poate fi definită etica istoricului traducerii.

 

Acestea sunt doar câteva axe de analiză pe care Translationes 7 (2015) dorește să le aducă la cunoștința publicului de specialitate și, prin articolele care vor răspunde prezentului, urmărește a realiza un dialog inter și transcultural care să se concretizeze printr-un plus de cunoaștere și o imagine cât mai cuprinzătoare și mai nuanțată a problematicilor actuale ale istoriei traducerii.

 

Calendar:

 

1 octombrie 2015: Termenul limită pentru trimiterea articolelor în format electronic la adresa: isttrarom.translationes@gmail.com.

01-29 octombrie: Evaluarea articolelor anonime de către doi referenţi selectaţi din comitetele ştiinţific şi de redacţie sau din rândul personalităţilor externe

30 octombrie 2015: Înştiinţarea autorilor cu privire la condițiile de acceptare sau de respingere a articolelor. Trimiterea către autori articolelor însoţite de rapoartele de evaluare.

15 noiembrie 2015: Termenul limită pentru trimiterea articolelor finalizate în conformitate cu comentariile referenţilor şi cu protocolul de tehnoredactare la revistei.